Nu E Doar în Capul Tău: De ce analizele de sânge pot fi primul pas într-o terapie reușită

Există oameni care fac luni întregi de terapie pentru o stare care, de fapt, s-ar fi văzut într-o simplă analiză de sânge. Anxietatea, oboseala cronică și atacurile de panică nu stau întotdeauna doar în minte, iar de la această idee incomodă a pornit un episod special al podcastului WiseTeach, cu două invitate care lucrează împreună.

Claudiu Roman, fondatorul platformei, a stat de vorbă cu Ștefana Orban, psihoterapeut specializat în DBT (Dialectical Behavioral Therapy) și CFT (Compassion Focused Therapy), și cu Alexandra Cazan, medic endocrinolog. Împreună caută cauza completă a suferinței unui om, nu doar simptomul care se vede primul. Au vorbit despre deficiențele de vitamine care pot declanșa stări grave, despre frica de analize, despre autodiagnosticul pus cu ChatGPT și despre cum îți dai seama dacă ai nevoie de psiholog, de medic sau de amândoi.

Un tânăr, o dietă schimbată peste noapte și o vitamină lipsă

Cazul care a surprins-o cel mai tare pe Ștefana a venit direct de la psihiatrie. Un bărbat tânăr ajunsese la urgențe cu simptome psihotice: auzea voci, vedea lucruri care nu existau și avea un comportament haotic. A primit tratament și a fost trimis la psiholog. Analizele generale din spital nu includeau însă vitamina B12, iar Ștefana, obișnuită, din colaborarea cu Alexandra, să caute exact acest lucru, a aflat din discuție că pacientul devenise brusc vegan, fără nicio informare și fără suplimente. După vreo șase luni, spune ea, nivelul de B12 era atât de scăzut încât explica simptomatologia, iar tratamentul a trebuit să înceapă cu injectabil.

Alexandra a ținut să clarifice că problema nu este veganismul. Orice stil alimentar vine cu riscurile lui, iar cine alege să renunțe la produsele animale trebuie să știe, explică ea, că are nevoie de suplimentare cu B12 și vitamina D. Mai mult, trebuie să-și calculeze proteinele și cantitățile, nu doar să se inspire din rețete de pe internet. „E bine să experimentăm, dar trebuie să o facem cu cap atunci când vrem să ne asumăm un anumit stil de viață."

De ce schimbările bruște nu rezistă

Claudiu a întrebat ce îi împinge pe oameni spre astfel de decizii peste noapte. Răspunsul Ștefanei ține de mecanismul impulsului: o schimbare bruscă vine cu o doză mare de dopamină și cu senzația că o recompensă uriașă e pe drum. Doar că orice comportament care începe brusc se termină la fel de repede. Oamenii care chiar devin vegani și rezistă au în spate luni de documentare, au renunțat treptat la carne, apoi la lactate, și mulți și-au făcut analize înainte.

Același principiu se aplică și somnului. Claudiu a povestit experiența lui cu trezitul la 5 dimineața, început cu entuziasm după o carte și abandonat după câteva luni. Ștefana propune o ajustare lentă a ritmului circadian: alegi o oră țintă, te muți cu cel mult 30 de minute, atât la culcare cât și la trezire, și păstrezi noul program cel puțin trei săptămâni înainte de următorul pas. Iar rezultatul nu e garantat, pentru că fiecare corp are intervalul lui orar în care doarme mai bine. Alexandra, de exemplu, se trezește la 6, dar își păstrează cele 20 de minute de cafea cu muzică, un trezit asumat, nu impus.

Ce se vede în analizele cuiva care muncește 12 ore pe zi

Pentru un om care lucrează ani la rând la birou, sedentar și obosit mental, analizele arată, în cuvintele Alexandrei, cum suferă organismul în urma felului în care îți tratezi corpul: mesele pe fugă, fast-food-ul, lipsa mișcării. Pot apărea colesterol crescut, kilograme în plus și deficite de vitamine. Ea observă că la majoritatea pacienților ei B12 stă spre limita de jos a intervalului, iar acidul folic și vitamina D sunt frecvent sub nivelul bun. Nu contează doar dacă o valoare e în intervalul laboratorului, ci și de care capăt se apropie.

Vitamina D e un capitol aparte: cine stă între patru pereți nu are de unde să o producă, iar suplimentarea e abandonată de obicei după câteva zile. Primele semne că ceva nu merge apar în analizele uzuale, adică glicemie, colesterol, ficat, rinichi, fier, acid folic și B12. Alexandra recomandă un set de analize o dată pe an pentru oricine, iar după un deficit tratat, reverificare la trei luni, nu peste doi ani.

Frica de analize și medicul care nu te ceartă

Mulți oameni amână analizele din teama de a nu afla ceva grav. Ștefana numește asta gândire magică: dacă nu văd, nu există. „Analizele nu o să creeze ceva nou ce nu a mai existat înainte, doar pun o etichetă pe ceea ce este deja." Ieșirea din tipar nu vine prin forță, care doar intensifică frica, ci prin compasiune față de tine: o listă scurtă de pași, luați pe rând și bifați. Mulți, explică ea, au crescut motivați doar de frică și au învățat că altfel nu fac nimic.

Alexandra vede și cealaltă față: oameni care revin după zece ani, rușinați, cu un nodul nemonitorizat. Nu îi ceartă. O iau de la zero, pentru că reproșurile nu schimbă nimic din starea de acum. Iar când cineva vine speriat, cu palpitații și nod în gât, îi explică posibilitățile, de la o lipsă de vitamine la tiroidă sau anxietate, și propune calm să vadă cum funcționează corpul. Același tact contează și pentru psiholog. Multor pacienți li s-a spus sec că „nu au nimic, e doar anxietate", iar prima reacție a fost „nu sunt nebun". Ștefana amintește că depresia postpartum sau un doliu greu nu sunt alegeri, iar a cere ajutor e firesc.

Doctor ChatGPT și etichetele de pe TikTok

Tot mai mulți pacienți vin cu diagnosticul deja căutat. Alexandra dă exemplul unei persoane anxioase care scrie în ChatGPT că are palpitații și află că ar putea fi tiroida. Problema apare când primești mai multe variante, de la hipertiroidism la fibrilație, și nu poți face diferența. Același simptom poate însemna și prea multă cafea, anemie sau o tulburare de panică. Ea preferă totuși ca pacienții să-i spună ce au citit, ca să știe ce mituri are de demontat.

Ștefana are o metodă simplă pentru pacienții convinși că au ADHD: deschide DSM-ul și le arată cât de gros e, pentru că jumătate din tulburările descrise acolo au simptomele respective. O evaluare psihologică reală durează, spune ea, între 4 și 15 ore. Nici specialiștii nu sunt imuni: Alexandra a povestit, amuzată, cum citind despre tulburările de personalitate a ajuns să o întrebe pe Ștefana dacă e narcisistă. Răspunsul a venit cu un râs și o întrebare simplă: ce facem cu restul simptomelor?

Titlul academic sau medicul cu care poți vorbi

Ștefana observă că oamenii își aleg medicul după titulatură, nu după cât de colaborativ este. Căutăm profesorul cu statut mare, practicant de zeci de ani, deși comunicarea empatică a intrat în formarea medicilor abia de puțini ani. Ea le recomandă pacienților medici cu care pot rezona, nu un medic care le știe pe toate, dar e prea obosit să mai facă cercetare pentru ei.

Un exemplu din practica ei arată de ce contează. O pacientă cu instabilitate emoțională, aflată sub tratament psihiatric, a primit de la dermatolog o doză mare de antiandrogeni pentru acnee, deși își anunțase diagnosticul. Combinația a declanșat o depresie atât de severă încât pacienta nu se mai putea ridica din pat. Ștefana spune că nu poate avea pretenția ca fiecare medic să cunoască toate interacțiunile, dar colaborarea ar preveni astfel de situații. Soluția pentru pacient e simplă: dacă nu te simți bine cu un medic sau un psiholog, schimbă-l.

Anxietate din minte sau din hormoni?

Una dintre întrebările din chat a atins miezul episodului: cum deosebești anxietatea psihologică de cea influențată hormonal? Alexandra a pus problema invers. Dacă mergi la psiholog pentru anxietate și după câteva ședințe nu progresezi, atunci cauți mai departe. Anxietatea e aceeași, explică ea, dar când există un hipertiroidism care o accentuează, tratamentul bolii o poate reduce fără să o elimine, pentru că ține și de personalitate, de mediu și de un context în care pandemia, războaiele și inflația au ridicat nivelul de bază al anxietății.

Ștefana recomandă oricărui coleg psiholog să trimită fiecare client și la un set de analize generale. Exemplul ei e depresia: protocolul cere ca omul să se forțeze puțin până revine plăcerea, dar dacă are anemie sau probleme hormonale, „tu nu că forțezi un pic, îl chinui." Lucrând împreună, cele două spun că văd de obicei îmbunătățiri clare în aproximativ o lună, cu excepția tulburărilor de personalitate, a bolilor cronice și a celor autoimune.

Somnul, între anxietate și hormoni

La întrebarea despre insomnia cronică, Alexandra a explicat că există insomnie de adormire și insomnie de menținere, iar în experiența ei cele mai multe cazuri țin de anxietate, nu de o problemă endocrină. Bolile hormonale, spune ea, sunt de obicei zgomotoase, cu multe alte simptome înainte ca somnul să fie afectat. Ștefana a adăugat că DSM-ul are un capitol întreg despre tulburările de somn, prezente de la burnout la depresie.

Rețeta pentru un somn mai bun nu e spectaculoasă: alimentație echilibrată, pauze în timpul zilei, mișcare (o plimbare alertă sau yoga acasă contează), activități care îți aduc plăcere și, mai ales, orele de somn pe care ți le acorzi efectiv. Ștefana insistă să nu le implementezi pe toate odată, ci câte una, pentru că un obicei poate avea nevoie de trei până la șase luni să se așeze. Până atunci, dacă oboseala te blochează, poți cere ajutorul unui medic psihiatru. Cât despre scroll-ul de dinainte de culcare, toți trei au fost de acord: ultimele 45 de minute ar trebui să fie lente.

MentalMed și Podcastul de Sănătate: psihologul și medicul în aceeași echipă

Tot ce s-a discutat în episod are o formă concretă în MentalMed, echipa pe care Ștefana a construit-o în Cluj-Napoca pe valorile DBT. Aici se fac evaluări psihologice pentru tulburări clinice, tulburări de personalitate, ADHD și autism la adulți, evaluări pentru vârstnici, evaluare și consiliere pentru copii și adolescenți, plus psihoterapie DBT. Echipa lucrează cot la cot cu psihiatri și endocrinologi, exact colaborarea pe care Ștefana și Alexandra au descris-o pe tot parcursul discuției. Detalii găsești pe mentalmed.ro.

Din aceeași dorință de a educa, cele două au lansat și Podcastul de Sănătate, gratuit pe YouTube, unde discută legătura dintre minte și corp și demontează miturile care ne țin departe de ajutor, de la confuzia de după vizita la medic până la diferența dintre psiholog și psihiatru. Merită un abonament dacă ți-a plăcut acest episod.

Ștefana a lansat recent și un ghid pe WiseTeach pentru părinții adolescenților cu instabilitate emoțională pronunțată. L-a gândit pentru familiile care nu au acces la consiliere parentală, grupuri de suport sau specialiști în zonă, iar primele două părți sunt gratuite.

Dacă te regăsești în stările descrise aici și vrei un sprijin care ia în calcul și mintea, și corpul, programează o sesiune cu Ștefana Orban pe WiseTeach și lucrează cu un psihoterapeut care colaborează direct cu medicii. Ștefana și-a pus la dispoziție pe WiseTeach și ghidul pentru părinții adolescenților cu instabilitate emoțională, iar dacă vrei să înțelegi mai bine ce trăiește copilul tău, poți vedea și cursurile ei de pe WiseTeach.